Din 2015 AFCN e dependentă de bugetul Ministerului Culturii

Administrația Fondului Cultural Național a organizat pe 17 decembrie 2014 la București o întâlnire consultativă cu operatorii culturali, pentru a discuta situația bugetului și calendarul de finanțare pentru 2015. Din invitația primită: „ca urmare a Ordonanței Guvernului nr. 17/2012 contribuția Loteriei Române a fost redirecționată din 2013 ceea ce a avut un impact major la nivelul bugetului FCN. Pentru anul 2015 fondul destinat finanțării proiectelor culturale a fost înglobat în bugetul Ministerului Culturii și va fi confirmat odată cu bugetul României pe 2015.” AFCN intenționează să organizeze întâlniri similare la începutul anului 2015 la Cluj, Iași, Timișoara, Tg. Mureș, Constanța, Craiova.

Din partea Coaliției Sectorului Cultural Independent au participat la întâlnire Ștefania Ferchedău, Miki Braniște și Cosmin Manolescu. Coaliția a prezentat următorul punct de vedere:

în format .pdf.

Stimate Doamne, Stimați Domni,
Coaliția Sectorului Cultural Independent consideră sustenabilitatea financiară a AFCN un garant al profesionalismului, echidistanței și bunei guvernări și face o serie de comentarii despre importanța AFCN și motivele pentru care instituția trebuie să continue să existe în forma în care a fost înființată și a funcționat până în prezent.

Fondul Cultural Național alocă fonduri independent de puterea politică, competitiv, cu implicarea unor evaluatori profesioniști independenți, transparent, strategic și bazându-se pe o sustenabilitate financiară. De ce sunt importante aceste caracteristici?

• Distanța față de puterea politică, faptul că fondul este administrat de o instituție din subordinea Ministerului Culturii, și nu direct de minister, scade șansele subordonării culturii finanțate unor opinii și interese politici imediate, unor lideri politici sau guvernamentali sau cercurilor lor de apropiați.
• Competiția este importantă deoarece motivează operatorii culturali să conceapă și dezvolte inițiative culturale profesioniste, iar finanțatorul are astfel garanția că politica sa culturală este implementată prin produse și servicii culturale de calitate.
• Implicarea unor evaluatori profesioniști independenți este garanția unei evaluări de calitate și echidistante și sprijină selecția celor mai performante propuneri de proiecte.
• Transparența selecției de cereri de finanțare crește încrederea în guvernare și menține atenția operatorilor culturali independenți și publici profesioniști, care nu doresc să sprijine corupția în administrația publică și susțin buna guvernare.
• Finanțarea strategică, pe baza unor priorități discutate de un Consiliu format în principal din profesioniști în domeniul culturii, reprezintă un factor de responsabilitate a cheltuirii banului public în cultură și susține dezvoltarea sectorului cultural pe termen mediu și lung. Cu alte cuvinte, evitând fragmentarea investiției publice în mai multe direcții fără o finalitate clară, cresc șansele ca în viitor să putem vedea niște beneficii clare asociate fondurilor nerambursabile alocale în domeniile prioritare.
• Sustenabilitatea financiară a instituției a permis programarea organizării sesiunilor de selecție de cereri de finanțare relativ independent de votul bugetului național și cel al Ministerului Culturii, dar și de timpul și atenția sporadică a ministerului pentru AFCN. A maturizat instituția și i-a permis să se dezvolte în acord cu sectorul cultural și dinamica realizării de proiecte și programe culturale, care nu se poate limita la perioada august-noiembrie a fiecărui an.

Din 2010 până în prezent Coaliția Sectorului Cultural Independent a dezvoltat mai multe acțiuni de advocacy care au privit activitatea Administrației Fondului Cultural Național. Fiecare dintre cele 5 trăsături definitorii ale fondului necesită îmbunătățiri. Cu toate acestea, design-ul AFCN-ului este cel mai potrivit pentru a implementa o politică culturală națională pe bază de finanțări nerambursabile în România. Fondurile culturale ale AFCN sunt necesare sectorului cultural, iar valoarea lor adăugată este de multe ori foarte mare deoarece: permit explorarea și pilotarea unor idei de proiecte culturale noi, contribuie la realizarea unor proiecte și programe strategice ale operatorilor culturali, finanțare cu fonduri europene, susțin parteneriate inovatoare și public-private, dificil de realizat din subvenția anuală a instituțiilor publice de cultură.

Prin sabotarea sustenabilității financiare a instituției în 2012, când s-a intervenit asupra surselor sale de finanțare și s-au eliminat fondurile trimise anuale din venitul realizat de Loteria Națională, s-a declanșat un proces periculos de transformare a AFCN. Nu doar sustenabilitatea sa financiară este astfel în pericol, acesta este însă factorul care va conduce la o subordonare a alocării de fonduri nermabursabile deciziilor Ministerului Culturii, deci politicului în administrația publică. Or, distanța față de puterea politică, competiția, implicarea unor evaluatori profesioniști independenți, transparența și finanțarea strategică trebuie protejate și încurajate, nu subminate printr-o dependență efectivă a finanțărilor de Ministerul Culturii, un minister cu fonduri în continuă descreștere de la an la an și cu o instabilitate ridicată la nivelul conducerii sale politice.

În concluzie, Coaliția Sectorului Cultural Independent susține reintroducerea sursei de venit a AFCN cotă din profitul Loteriei Naționale și nevoia îmbunătățirii mecanismelor de colectare directă a celorlalte venituri din partea operatorilor economici. Aceste fonduri trebuie să reprezinte principala sursă de alimentare a Fondului Cultural Național.

Semnează,

din partea Coaliției Sectorului Cultural Independent

Raluca Iacob-Pop, Președinte, Asociația MetruCub – resurse pentru cultură

Ștefania Ferchedău, manager cultural

Cristina Modreanu, Președinte, Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului

Miki Braniște, Director, Asociația Colectiv A / Festival Temps d’Images

Cosmin Manolescu, Director executiv si coregraf, Fundaţia Gabriela Tudor

Rarița Zbranca, Director executiv, Fundația AltArt / Federația Fabrica de Pensule

Istvan Szakats, Președinte, Fundația AltArt

Mihai Pop, Fundația/Galeria Plan B, Federatia Fabrica de Pensule

Ioana Tamaș, specialist în management și politici culturale, Asociația MetruCub – resurse pentru cultură

Contact: coalitia@artsf.ro, 0744 399 767, 0740 300 124 (Echipa de coordonare CSCI)
https://coalitiasectoruluiculturalindependent.wordpress.com/

Scrisoare deschisă: Cultura independentă este cultură de interes public

Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie, ar trebui să fie nu doar o ocazie de sărbătoare, ci şi de reflecţie asupra condiţiilor de creaţie şi de expresie culturală din România, care se află în prezent într-un proces de deteriorare progresivă ca urmare a măsurilor adoptate sau ignorate la diverse niveluri ale administrației publice centrale și locale. În acest spirit, Coaliţia Sectorului Cultural Independent (CSCI), reţea de organizaţii culturale neguvernamentale, artişti şi manageri culturali, care susţine legitimitatea accesului activităţii culturale non-profit la finanţare publică, atrage la acest început de an atenţia asupra unor probleme importante cu care se confruntă acest sector.

CSCI susţine cultura vie, oriunde se manifestă aceasta. Dorim recunoaşterea statutului culturii independente drept cultură cu impact public şi dorim un acces cât mai echilibrat la resursele financiare publice şi de protecţie socială. Nu suntem prin aceasta adversarii activităţilor realizate de instituţiile publice de cultură, şi nici ai artiştilor şi lucrătorilor culturali din sectorul public. Susţinem însă acea cultură dinamică, emergentă, care contribuie activ la dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate dintr-o societate modernă, care evoluează odată cu societea umană şi care îi exprimă artistic vitalitatea şi noutatea. Carta pentru Cultura Vie  (disponibilă pe www.culturavie.ro),  publicată în noiembrie 2012, arată clar şi succint care poate fi potenţialul culturii vii, dacă beneficiază de un sprijin adecvat.

Administraţia Fondului Cultural Naţional, cel mai important finanţator al organizațiilor neguvernamentale din domeniul cultural şi al artiştilor independenţi, şi-a pierdut în 2012 printr-o iniţiativă legislativă discutabilă principala sursă de finanţare: fondurile din veniturile Loteriei Naţionale. Alături de slaba colectare a veniturilor proprii de la operatori economici şi susţinerea financiară limitată din partea Ministerului Culturii, această situaţie ameninţă serios existenţa, calitatea şi impactul culturii publice realizată pe bază de proiect în România. Alte probleme la fel de importante sunt insuficienta capacitate de evaluare de calitate a propunerilor de finanţare şi rigiditatea adaptării la realitatea sectorului cultural, prin formularea şi aplicarea consecventă a unor priorităti de finanţare insuficient de relevante.

Lipsa unor măsuri adecvate de taxare, impozitare şi protecţie socială pentru lucrătorii culturali, în special artişti, sabotează activitatea şi dezvoltarea sectorului. România se numără printre puţinele ţări care nu au niciun fel de facilităţi fiscale, protecţie socială şi asigurare de sănătate pentru artiştii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, fără a fi angajați cu contract de muncă. Pentru a solicita fonduri publice, artiştii sunt obligaţi să dobândească statutul de persoană fizică autorizată, iar banii pe care îi obţin pentru derularea proiectelor sunt impozitaţi ca venit, cu toate taxele aferente.

Organizaţiile neguvernamentale care sunt  implicate în proiecte europene de cooperare culturală nu mai au alocate fonduri parţiale de co-finanţare de la Ministerul Culturii. Aceşti operatori culturali au un rol extrem de important pentru activitatea şi dezvoltarea sectorului cultural, de învăţare şi conectare a acestuia la practici internaţionale. Lipsa unei susţineri financiare publice adecvate periclitează profesionalismul şi limitează ocaziile de formare şi de promovare a actorilor culturali din România, subminînd în același timp politica Guvernului de atragere și absorbție a fondurilor europene.

Deși mai mult de 80% din finanţarea publică pentru cultură se distribuie la nivel local, prin autorităţile publice locale şi judeţene, accesul la aceste fonduri este profund viciat de lipsa de transparenţă şi lipsa de competitivitate în alocare. Cu puţine excepţii, organizaţiile neguvernamentale şi artişti independenţi nu au acces în mod transparent, competitiv, cu şanse egale, la aceste fonduri. Acest fapt modifică dinamica actului cultural, obligând operatorii culturali să se orienteze pentru fonduri către finanţatori naţionali sau europeni, chiar şi atunci când anvergura şi impactul sunt clare la nivel local sau judeţean. În acest fel, presiunea asupra finanţatorului naţional AFCN creşte, iar misiunea acestuia devine mai dificil de realizat.

Sectorul cultural independent activ în oraşele mari ale României resimte acut lipsa spaţiilor de creaţie şi expunere sau performare. În relaţia cu instituţiile publice de cultură, care administrează de multe ori spaţii generoase, nu există decât rareori din partea celor din urmă sentimentul unei responsabilităţii a cedării parţiale a acestor resurse către independenți. În alte ţări, aceasta este însă o practică comună, impusă sau recomandată de ordonatorii de credit ai instituţiilor publice de cultură.

În perioada 2015-2016 statul român trebuie să asigure coordonarea concursului pentru desemnarea orașului din România care va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Deși opt orașe și-au prezentat public deja intenția de a candida pentru titlu și au inițiat pregătiri în acest sens, la nivelul autorităților centrale pregătirea acestui proces nu a fost demarată. Este nevoie ca Guvernul României și Ministerul Culturii să stabilească autoritatea responsabilă pentru coordonarea acestui proces și să asigure cadrul strategic şi financiar pentru implementarea cu succes a acestui program.

Considerăm că toate aceste chestiuni au o importanță capitală pentru actul cultural din România și solicităm includerea de urgență a acestora pe agenda autorităților publice vizate.

SEMNATARI:

Membrii Coaliției Sectorului Cultural Independent

Raluca Ana-Maria Pop, Ioana Tamaș, Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură

Cosmin Manolescu, Director executiv si coregraf, Fundaţia Gabriela Tudor

Cristina Modreanu, Președinte, Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului

Ștefania Ferchedău, manager studio ZonaD

Miki Braniște, Director, Asociația Colectiv A / Festival Temps d’Images

Rarița Zbranca, Director executiv, Fundatia AltArt, Cluj-Napoca

Corina Bucea, manager, Federația “Fabrica de Pensule”, Cluj-Napoca

Kinga Kelemen & Sinkó Ferenc, Director/ Președinte, Asociația GroundFloor Group

Gianina Cărbunariu, regizor

Contact: coalitia@artsf.ro, 0744 399 767, 0740 300 124 (Echipa de coordonare CSCI)

Ada Solomon este membru în Consiliul AFCN

Pe 9 decembrie a.c. Ministerul Culturii a anunţat pe site-ul propriu componenţa Consiliului Administraţiei Fondului Cultural Naţional pentru perioada 6 decembrie 2013 – 5 decembrie 2015. Printre membri se află şi doamna Ada Solomon, manager cultural, care a fost propusă de către Coaliţia Sectorului Cultural Independent.

Conform Normelor metodologice ale AFCN (cf Ordinul nr. 2.355/2013 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi funcţionarea comisiilor, procedura de selecţie a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale în vederea acordării de finanţări nerambursabile din Fondul Cultural Naţional, precum şi de soluţionare a contestaţiilor, aprobate prin Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.231/2011), Consiliul AFCN are următoarele atribuţii:

• desemnează membrii comisiilor de selecţie, respectiv ai comisiilor de soluţionare a contestaţiilor;
• aprobă strategia şi priorităţile de finanţare ale AFCN, respectiv grila de evaluare a solicitărilor pentru finanţare;
• decide retragerea calităţii de membru în comisia de selecţie, respectiv din comisia de soluţionare a contestaţiilor, în cazul identificării unui interes patrimonial în legătură cu una dintre ofertele culturale înaintate comisiei din care face parte sau dacă respectiva persoană „face parte din organele de conducere ale unui operator cultural, care solicită finanţare nerambursabilă din Fondul Cultural Naţional, nu poate deţine calitatea de membru al comisiei de selecţie desemnate pentru aria tematică la care aplică respectivul operator cultural.” (Art. 9, prg (3) ).

Scrisoare deschisa cu privire la situatia Centrului National al Dansului Bucuresti

IN ATENTIA

Domnului Ministru Daniel Barbu, Ministerul Culturii 
Guvernului Romaniei

18 septembrie 2013

Stimate Domnule Ministru,
Stimate Doamne si Stimati Domni Ministri,

Va scriem in numele Coalitiei Sectorului Cultural Independent (CSCI), ca reactie la recenta propunere de hotarare a Guvernului de a comasa o serie de institutii functionand sub aripa Ministerului Culturii, in subordinea Operei Nationale. Desi intelegem preocuparea Guvernului de a folosi cat mai eficient fondurile publice, consideram ca este nejustificata asocierea in subordinea Operei Nationale a Centrului National al Dansului Bucuresti, alaturi de institutii extrem de diferite ca format, misiune si public (Teatrul National de Opereta „Ion Dacian”, Centrul National de Arta „Tinerimea Romana”, Teatrul de Balet „Oleg Danovski” din Constanta).

CSCI este o alianta de organizatii active in zona artelor contemporane, vizuale si performative, si din aceasta perspectiva dorim sa solicitam tratarea diferentiata si eliminarea Centrului National al Dansului Bucuresti (CNDB) din pachetul de comasare prin absorbtie a prezentei hotarari de Guvern, avand in vedere urmatoarele considerente majore.

Centrul National al Dansului este cea mai moderna institutie publica de spectacole, fiind creata in 2004 la initiativa sectorului cultural independent sub forma unei institutii de spectacole de tip proiect/ gazda, avand in acelasi timp si statutul de unic finantator al miscarii coregrafice din Romania.

CNDB este in prezent singura institutie publica de spectacole care nu are personal tehnic si artisti angajati, lucrand strict pe baza de proiecte si programe culturale de anvergura nationala si internationala. In acest caz special, comasarea prin absorbtie este nejustificata, pentru ca nu vor avea loc nici un fel de reduceri de personal, iar pierderea statutului actual de institutie publica si ordonator de credite va duce si la inchiderea singurului program de finantare a proiectelor coregrafice din Romania.

Dizolvarea Centrului National al Dansului va avea repercusiuni grave la nivelul intregului sector al dansului contemporan, intrucat va conduce la disparitia spectacolelor de dans contemporan de pe scena culturala din Romania si la punerea in dificultate a putinelor festivaluri de dans, precum si a proiectelor europene si de anvergura internationala derulate in prezent de organizatiile active in domeniul dansului contemporan.

Consideram, prin urmare, ca includerea CNDB in noua institutie creata prin absorbtie ar insemna alterarea profunda a profilului institutiei si alienarea publicului sau. Mentiunea din textul propunerii, conform careia, „din punct de vedere al publicului, in prezent, cele cinci institutii isi impart spectatorii” nu este corecta din perspectiva Centrului National al Dansului, care si-a construit in cei 8 ani de existenta un public al sau, interesat de dansul si arta contemporana, un public care nu beneficiaza de oferte culturale similare din partea nici unei alte institutii. Consideram de asemenea alarmant faptul ca in nota de fundamentare a propunerii de hotarare de Guvern sunt aduse numai argumente economice si manageriale, iar specificul artistic nu este luat in consideratie.

Avand in vedere cele de mai sus, am dori, deopotriva, sa va atragem atentia asupra faptului ca propunerea de Guvern nu a fost realizata prin consultarea specialistilor si a organizatiilor de profil active in domeniul dansului contemporan, incalcandu-se in acest fel prevederile legale privind consultarea. Consideram ca o hotarare care urmeaza a avea un impact major asupra sectorului cultural nu poate fi aprobata in lipsa acestei consultari si solicitam organizarea conform legii a unei dezbateri publice in cel mai scurt timp, conform prevederilor Legii 52/2003.

Pledam, deci, in numele Coalitiei Sectorului Cultural Independent (CSCI), pentru mentinerea Centrului National al Dansului Bucuresti in forma sa actuala, cu organizarea de urgenta a unui concurs pentru postul de director al institutiei, concurs a carui organizare a fost amanata in mod nejustificat timp de peste doi ani, desi a fost solicitata si de conducerea actuala a institutiei. Aceasta plaseaza Ministerul Culturii in ilegalitate, intrucat din 2011 institutia are o conducere interimara, care nu poate asuma si dezvolta o strategie de dezvoltare pe termen lung a institutiei.

In contextul in care dansul contemporan romanesc a reusit sa-si structureze o identitate proprie si sa fie permanent in atentia scenei internationale, disparitia Centrului National al Dansului Bucuresti ar reprezenta o decadere a culturii contemporane. Solicitarea noastra este menita a imbunatati viata culturala din Romania si a contribui la sustinerea si promovarea dreptului fundamental la cultura al tuturor cetatenilor tarii.

Semneaza,

Membrii Coalitiei Sectorului Cultural Independent

Cristina Modreanu, Presedinte, Asociatia Romana pentru Promovarea Artelor Spectacolului
Cosmin Manolescu, Director executiv si coregraf, Fundatia Gabriela Tudor
Raluca Ana-Maria Pop, Ioana Tamas, Asociatia MetruCub – resurse pentru cultura
Stefania Ferchedau, manager cultural, ZonaD – studio Paradis Serial
Miki Braniste, Director, Asociatia Colectiv A / Festival Temps d’Images
Octav Avramescu, Asociatia Jumatatea Plina
Rarita Zbranca, Director executiv, Fundatia AltArt, Cluj-Napoca
Corina Bucea, manager, Federatia “Fabrica de Pensule”, Cluj-Napoca
Kinga Kelemen, Ferenc Sinkó, Asociatia GroundFloor Group
Alina Serban, istoric de arta

și susținătorii

Florin Fieroiu, coregraf
Radu Afrim, regizor
Lia & Dan Perjovschi, artisti
Radu Jude, regizor de film
Manuel Pelmuș, coregraf și dansator
Andreea Capitanescu, Curator WASP – Working Art Space and Production, Director artistic Asociația 4Culture, eXplore dance festival
Jean-Lorin Sterian, curator, lorgean theatre
Mihaela Michailov, dramaturg & jurnalist cultural
Alexandra Pirici, artist
Mircea Andrei Ghinea, dansator-coregraf
Luiza Vasiliu, redactor, Dilema Veche
Iulia Popovici, jurnalist cultural
Irinel Anghel, compozitoare, performer interdisciplinar, presedinte Asociatia culturala Pro Contemporania
Ada Solomon, producator de film si spectator independent
Oana Tănase, critic de artă, curator
Oana Stoica, jurnalist, Dilema Veche
Miruna Runcan, critic de teatru, Cluj
Raluca Voinea, curator
Mihaela Dancs, coregraf & dansator
Ion Dumitrescu, dansator, coregraf
Paul Dunca, coregraf și performer
Mădălina Dan, coregraf și dansator
Valentina De Piante Niculae, coregraf
Florin Flueraș, artist, performer
Alina Popa și Irina Gheorghe, Biroul de cercetări melodramatice
Brynjar Åbel Bandlien, dansator si coregraf
Katia Pascariu, artist independent
Catrinel Catană, dansator si coregraf
David Schwartz, regizor
Constantin Georgescu, coregraf, dansator și artist vizual
Bianca Boitan-Rusu, PR Manager eXplore dance festival
Ana Costea, coregraf
Vlad Basalici, artist vizual, performer
Andreea Novac, coregraf & performer
Ioana Marchidan, coregraf, dansator
Judith State, dansator
Georgiana Dobre, performer/coregraf
Ioana Macarie, dansator si coregraf independent
Cristina Lilienfeld, coregraf, dansator/performer
Sandra Mavhima, dansator și coregraf
Vlad Merariu, coregraf
Simona Deaconescu, dansator si coregraf
Andrea Gavriliu, coregraf si dansator
Ioana Popovici – coregraf/dansator
Gabriela Milodin, artist independent/performer
Rares Donca, Pro Helvetia – Swiss Arts Council – departamentul Dans
Dani Ionită, creator „Dancing Bucharest”
Mirella Pautureau, critic de teatru
Andrei Dinu, scenograf
Willy Prager, coregraf
Peca Stefan, dramaturg
Nicolae Mandea, profesor universitar, UNATC
Andreea Valean, regizor
Corina Suteu, Presedinte, Asociatia Film ETC./ Romanian Film Initiative/ Making Waves Festival
Oana Radu, Co-fondator Romanian Film Initiative, Manager, Asociatia Film ETC.
Green Hours jazz-cafe & Teatrul LUNI de la Green Hours
Victor Ioan Frunza, regizor
Narcisa Pintea, actrita si manager la Teatrul Municipal Turda
Anca Benera, artist vizual
Arnold Estefan, artist vizual
Ana Draghici, artist
Florentina Bratfanof, Scena.ro
Tania Cucoreanu, artist
Mihai Pacurar, scenograf
Daniela Pălimariu, artist vizual
Nona Șerbanescu, artist si manager cultural, Asociatia pentru Promovarea Artelor Contemporane
Marlene Stanciu, președinte Asociația Soxen
Oltița Cîntec, critic de teatru
Oana Cristea Grigorescu, critic de teatru, redactor cultural Radio Cluj
Cristina Rusiecki, jurnalist cultural
Bogdana Pascal, producator tv si artist media
Cristian Neagoe, redactor-șef, Șapte Seri
Lucian Ștefănescu, jurnalist
Mona Nicoară, regizor de film
Alexandru Solomon, regizor
Teodor Frolu, arhitect
Alexandru Berceanu, regizor
Ioana Calen, project manager Modulab
Anca Hatiegan, lector univ., Facultatea de Teatru si Televiziune, UBB, Cluj
Istvan Szakats, Fundatia AltArt
Cristina Bodnarescu, actrita si manager cultural
Alex Fifea, actor
Adriana Moca, actrită/realizator radio
Marian Ivan, galerist/ curator
Maria Balabas, artist
Carmen Popoviciu, coregraf, dansator si inginer
Simina Corlat, Asociația Colectiv A
Ruxandra Bălașu, actrită
Oana Hodade, actor
Andrei Runcanu, actor
Mirela Duculescu, istoric de arta
Luiza Zamora
Constantin Vica
Claudiu Cobilanschi
Silvia Trăistaru, artist vizual
Otilia Cadar, artist vizual
Elena Copuzeanu, artist visual/performer
Katia Danila, manager cultural
Costin Moisil, Muzeul Țăranului
Elvira Lupsa, Film ETC.
Szabo Reka, Fundatia AltArt
Anca Rujoiu, Curator, Royal College of Art, Lond
Andreea Chindriș și Alexa Băcanu, Proiect 2
Valentina Chiriță, performer
Alexandra Felseghi, regizor de teatru
Adriana Chiruta, regizor
Lala Panait, manager cultural
Carmen Lidia Vidu, regizor
Olivia Grecea, regizor
Maria Obretin, actrita
Miruna Suru, actrita
Lia Bugnar, actrita, dramaturg
Vlaicu Golcea, muzician
Cristina Rotariu, actor si curator
Oana-Valentina Suciu, sociolog
Cosmin Frolu, arhitect
Lea Rasovszky, artist vizual
Iulia Sima, jurnalist
Valentina Iancu, istoric de artă
Corina Apostol, istoric de artă, curator
Simina Badica, cercetator, Muzeul Taranului Roman
Vlad Creoşteanu, arhitect
Matei David, arhitect
Mara Graur, artist vizual
Ina Stoian, arhitect, vicepresedinte Asociatia Plusminus
Mara Cernat, profesor, performer si coregraf de dans irlandez
Anca Iordan, arhitect
Mihai Lukacs, artist
Smaranda Găbudeanu, președinte al Asociației Pentru Teatru și Carte
Luminița Dejeu, artist vizual, Fundația ExtraArt
Beatrice Lăpădat, jurnalist cultural
Horia Dobre, matriter
Rui Silveira, Dance Programmer and Cultural Manager
Simona Ghiță, artist
Dorin Eugen Ionescu, performer, actor
Bogdan Octav Rakolcza, Asociatia Arta Capoeira
Nagy Boglarka, Manager de proiecte de film
Gabriela Dumitru, regizor
Corina Apostol, istoric de arta, curator
Corina Oprea, curator
Vasile Ernu, scriitor
Larisa Crunțeanu, artist
Radu Lesevschi, arhitect
Alexandra Cotofana, Student Doctoral Antropologie, IU Bloomington
Ana Ciceala, cursant CNDB
Stepan Carmen, asistent social
Loredana Mitrut, muzician si muzicoterapeut
Elena Vladareanu, spectatoare
Adriana Gheorghe
Robert Balan, jurnalist cultural
Luiza Alecsandru
Nicoleta Tache, amator de dans
Raluca Oprea-Minoiu, sociolog
Mihai Cucu, artist video, fotograf
Alina Petrisan, antrenor dans sportiv
Madalina Zaharia, artist visual
Diana Rotaru, compozitor
Irina Marinescu, performer, dansator amator
Gabriela Iacob, actor
Georgiana Bendre, amator de dans
Radu Vancu, scriitor
Voicu-Dan Dragomir, pictor
Diana Buluga, actor
Raluca Lupan, actor liber profesionist
Alex Traila, producator de film
Raluca Sas-Marinescu – dramaturg
Iulia Dana Băceanu, architect
Mihaela Bidilica, PR
Andrei Măjeri, regizor de teatru
Cristina Barsony, ilustrator
Eliza Ilie-Rusu, spectator
Răzvan Țupa, scriitor
Raluca Iulia Capota, spectator
Emi Vasiliu, regizor de film şi traducător
Cringuta Manea, spectator
Rodica Golcea, spectator
Lorena Lupu
Rares Matei Deac
Răzvan Arsene
Laura Eisikovits
Sanda Watt, spectatoare
Andreea David, arhitect
Alina Ghita, spectator
Ruxandra Ștefan, spectatoare
Andreea Mitrofan, spectatoare
Oana Nasta, spectator, amator de dans
Isolda Zavoianu, spectator
Tuan Nini, ilustrator
Mihaela Neatu, copywriter
Mihaela Murgoci, spectator
Andreea Bogdanovici, spectator
Madalina Dutescu, freelancer
Irina Petreanu, psiholog
Teodor Zavoianu, spectator
Doina Ionescu, dansator amator & spectator
Ana Dumitrescu, designer
Laura Balan, spectator
Iulian Dima, spectator, amator de dans
Alina Cirneanu, spectator
Alexandru Ifrim, spectator
Spiridon Diana
Teodora Morar, traducatoare, amatoare de dans
Loredana Larionescu, dansator amator
Ruxandra Radian, arhitect
Teodora Moraru
Ioana Colcer, spectator
Stefan Huluba, actor
Nicoleta Lefter, actrita
Irina Dobriţă, spectator
Diana Pavlenco, amator de dans
Cristina Niculae
Andreea Ciobotaru, spectator
Ioana Socaci, chimist, spectator
Raluca Croitoru, artist
Dragos Samoil, antreprenor, dansator
Carla Tataru, dansator
Alina Bucur, producator, spectator
George Dumitriu, muzician
Dana Banu, scriitor
Liviu Stefan, fotograf
Andhra Gafencu, traducător
Vlad Alexandrescu, meloman
Diana Chitu, spectator
Mihaela Lungu, spectator
Rafael Oros
Marina Stanciu, spectator
Daniel Stanciu, muzician
Monica Mihai, spectator & ex-intern CNDB
Raluca Rosu, dansator amator/performer, cursant si spectator
Ana Taran, studenta
Diana Ursan, critic de arta & spectator
Cristina Iliescu
Maria Mihaita, amatoare de dans
Andrada Bratu, spectator
Kiki Mihuta, artist vizual
Kaja Draksler, muzician
Timur Felix Mihancea, regizor
Emilia Dobrin, actrita
Veda Popovici, artista
Ruxandra Maniu actrita
Mihaela Musselimis, medic,psiholog, teolog, spectator
Stefan Iordanescu
Daniela Tunareanu, spectator
Alice Ruse, o iubitoare de arta
Delia Puştea, spectator
Felicia Tuns, artist vizual
Calin Goina, sociolog
Aurora Badiu, designer de interior si iubitoare de arta
Raluca Mara, actor
Carmen Riza, filolog
Nicoleta Barbu, spectator
Alexandru Nikolin, spectator/inginer
Mihai Cernea, jurnalist
Ana Olimpia Tătaru, Professional Counselor
Natasha Gudynn
Mihaela Lungu
Costin Moisil
Nadia Marin
Andreea Bogdanovici
Anghel Elena
Ilinca Manolache
Simona Gherman
Patricia Scurtu
Zamfira Silvestru
Mara Dragomir
Marius Balasca
Ana Turos
Lucian Stefanescu
Georgiana Laura Toea
Oana Paval
Setelecan Mihail
Gabriela Iacob
Antonela Vulpe
Anca Similar
Hasmig Danielian
Mihaela M Neatu
Gelu Badea
Mihaela Griga
Vera Ularu
Mihaela Precup
Andreea Gofita
Nicoleta Barbu
Dan Croitoru
Laura Mihaela
Diana Ursan
Matei David
Eliza Ilie-Rusu
Doina Ionescu
Ana-Maria Olaru
Sabina Ulubeanu
Marie-Louise Paulesc
Voicu-Dan Dragomir
Radu Vancu
Diana Buluga
Anghel Damian
Alexandra Manea
Raluca Sas
Alexandra Fusea
Alina Petrisan
Silvia Calin
Alexandru Bolla
Constantin Enache
Magda Bărăscu
Diana Elena
Alexandru Oglinda
Mada Zah
Ariana Arsa
Corina L. Apostol
Lucian Pavel
Alexandra Balasoiu
Dan-Alexandru Radu
Pan Ioan
Gabriela Draghici
Livia Rădulescu
Radu Leşevschi
Mihai Ţuţu
Madalina Dutescu
Magda Minoiu
Liviu Stefan
Loredana Mitrut
Stefan Bo
Ruxandra Balasu
Adi Adrian Lepadatu
Cristhea Ani
Nicolae Raluca
Roxana Platgea
Mihai Cucu
Nicoleta Tache
Lelia Ciobotariu
Eugen Kovacs
Sorina Diaconu
Adrian Cristea
Ana Maria Ciceala
Alexandra Marin
Alina Afle
Mihai Sibianu
Elena Simion
Stepan Carmen
Mircea Struţeanu
Amalia Alexandru
Silvia Cazacu
Rodica Lazar
Mihai Lukács
Daniel Stanciu
Marina Si Bogdan Stanciu
Camelia Sanda
Maria Mihaita
Raluca Grecea
Cristina Iliescu
Mircea Nitescu
Malina Mandru
Katia Danila Vandenbremt
Ana Taran
Geo Alupoae
Dana Banu
Letitia Constantin
George Dumitriu
Laura Andrei
Alina Iordache Mohr
Roxana Comes
Theodor Burghelea
Claudia Semen
Cornelia Stancu
Vlad Alexandrescu
Ursuleanu Aura
Pintea Narcisa
Calin Goina
Radu-Cercel Mirela
Alice Ruse
Ramona Dancau
Carmen Riza
Denisa Maciolcu
Irina Chiru
Gabriel Sandu
Maria Guzzi
Festivalul Spot Carei
Claudia Buzoianu
Lucia Marneanu
Alina Herescu
Cristina Maria Vasilescu
Luiza Florea
Mara Nedelcu
Anca Mateescu
Judy Florescu
Dobrin Miki
Alina Bucur
Zina Marinescu
Andreea Roxana
Laura Spiridon Balan
Mihai Calin
Ana Dumitrescu
Marlen Slatineanu
Manuela C Grecu
Teodora Marian
Cătălina Miciu
Hana Oodade
Adrian Preda
Ioana Barbara
Andreea Sarbu
Iulian Ionut Dima
Luminita Tanasie
Morcan Ciprian
Alexandra Alboiu
Teatrul de Antistat
Marin Giulia
Calin Stefan
Ana-Ioana Macaria
Anca Stefan
Raluca Durbacă
Adrian Deliu
Cristina Rotariu
Lidia Neagu
Sorina Vazelina
Vio Mihaela Gradinaru
Doru Mihai Talos
Ionescu Angelica
Rui Silveira
Andreea Ciobotaru
Oana Mihaescu
Cristina Niculae
Diana Claudia Pavlenco
Stefan Huluba
Irina Dobrita
Aurora Burducea
Gabriela Dumitru
Ioana Socaci
Carla Tătaru
Vero Sava
Iulia Alexandra Voicu
Ioana Colcer
Teodora Morar
Cristina Iancu
Mihaela Radescu
Diana Spiridon
Mariuca Stanciu
Andrei Runcanu
Szentannai Ágota
Petruta M. Tatulescu
Alexandra Baciu
Teodora Moraru
Andreea Niţă
Monica Mihai
Ovidiu Croitoru
Ruxandra Verona
Bianca Felseghi
Toma Albacan
Radu D. Popa
Radu Mihail Mishu
Iulia Cirtina
Stefan Caius Giura
Mihai Burcea
Ioana Crugel
Silviu Costinescu
Sergiu Lujanschi
Oana Mardare
Ghinita Rosu
Mihai Badescu
Georgel Vilsan
Irina Stereodakota
Alina Tirlea
Mara Maracinescu
Andhra Shen
Alina Cirneanu
Gratiela Magdalinoiu
Adriana Popescu
Antigona Silvia Rogozea
Alexandra Latu
Iuliana Rada
Adrian Dumitrascu
Mara Nistor
Adina Dragu
Cristina Trifon
Andreea Voroneanu
Ruxandra Maniu
Cristina Grigore
Aura Goia
Ionel Tim
Bogdan Constanciuc
Rares Matei Deac
Alexandra Galupa
Catalina Soare
Alexander Sammy
Dragoș Călin
Christine Marie Turcu
Camelia Curutiu
Andreea Ruscan
Andreea Theresa Balaban
Raluca Mosescu
Monica Joiţa
Nicorici Mihai
Alice Tache
Carmen Stan
Daniel Vrăbioiu
Pelmus Alexandra
Aron Alexandru Lucian
Catalin Rata
Andreea Ursuleasa
Victoria Croitoru Daschevici
Oana Dubalaru
Mihaela Berindeanu
Ruxandra Bengescu
Nica Ruxandra
Rosca Luminita
Sanda Lazur
Gina Kun
Ileana Partenie, spectator
Ugron Hanna, iubitoare de arta
Aron Alexandru Lucian
Ioana Frîntu
Oana Rascanu, spectator
Anda Bolohan, spectator
Stefan Dobroiu, jurnalist
Cătălina Miciu, spectator
Raluca Mihu, fost lucrator ICR
Mihai Surugiu
Silviu Medesan, slicker.ro
Cristi Iacob, actor
Claudia-Romana Rista, Fata Care Gateste Cu Flori
Ana Coltatu
Sorin Gisca, spectator
Ana-Maria Dragomir, doctorandă în antropologie, McMaster University
Mihai Vieru -poet
Mirela Coman
Irina Henegar
Cristian Guna
Andreea Popa
Bianca Lucia Rus
Andreea Vrabie
Ama Saru
Diana Cocoru
Ovidiu Miron
Mugurel Marica
Iosif Prodan
Petru Gui
Vlad Tănase
Cristina Iliescu
Stefania Robu – viitor istoric de arta si viitor manager cultural
Andreea Moraru, spectator
Andrada Lupulescu
Adrian Maftei, spectator
Raluca Mosescu
Cosmin Pojoranu
Mara Ratiu
Rucsandra Pop
Monica Anastase
Ingrid Lambru
Ioana Daia

Lista ramane deschisa.

Coalitia Sectorului Cultural Independent (CSCI) este o alianta de organizatii culturale neguvernamentale, artisti si manageri culturali care sustine interesele sectorului cultural non-profit in relatie cu autoritatile publice. CSCI este formata din 9 organizatii si are peste 200 de alti sustinatori activi in demersurile sale de advocacy.

Biroul de coordonare al Coalitiei Sectorului Cultural Independent
Contact: coalitia@artsf.ro, 0740 300 124, 0744 399 767
https://coalitiasectoruluiculturalindependent.wordpress.com/

Dezbatere publică despre normele de concurs pentru proiecte culturale la AFCN

Coaliția Sectorului Cultural Independent vă invită să participați la discuțiile inițiate de AFCN miercuri, 29 mai 2013, și să vă spuneți punctul de vedere. Împreună putem construi o cultură a dezbaterii publice pentru politicile de finanțare a culturii în România.

Consultați aici scrisoarea trimisă către AFCN pe 22 mai împreună cu propunerile și observațiile noastre pe marginea formei înaintate în consultare publica.

CSCI, 27 mai 2013

Carta pentru Cultura Vie a ajuns la Ministerul Culturii şi la Parlamentul României

Update: Luni, 4 februarie 2013, am depus Carta pentru Cultura Vie la Ministerul Educaţiei şi la Ministerul Muncii. 

Vineri, 25 ianuarie 2013, am depus Carta pentru Cultura Vie la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, la Senat si la Camera Deputatilor.

Asa cum am scris in Carta, fiecare dintre aceste institutii este invitata sa ia cateva masuri pentru a incuraja si sustine cultura vie din Romania. Am propus o intalnire cu reprezentantii acestora, va vom anunta ce raspunsuri primim.

Pentru fiecare dintre propunerile inaintate vom cere initierea unui demers incluziv si transparent de consultare si legiferare iar apoi sa se ia o decizie clara cat mai rapid.

Fii alaturi de noi, semneaza Carta la www.culturavie.ro.

Demers pentru un sprijin transparent şi rezonabil al participării la proiectele europene de cooperare culturală

Pe 21 decembrie 2012 am depus la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional o serie de propuneri de modificare a regulamentului de acordare a co-finanţării pentru organizaţiile care iau parte la proiecte Cultura 2007-2013 (viitorul program Europa Creativă) al Uniunii Europene.

Câteva dintre argumentele comunicate Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional:

Considerăm extrem de importantă decizia din 2011 a MCPN de a lansa un concurs de proiecte public pentru finanţările nerambursabile acordate în cadrul programului Cultura 2007-2013. Prin propunerile de mai jos intenţionăm să contribuim la consolidarea şi îmbunătăţirea acestui program de co-finanţare pentru 2013 şi pentru viitorul program al UE pentru cooperarea culturală la nivel european, respectiv linia de finanţare Cultura din programul Europa Creativă.

Sperăm că problemele ridicate mai jos vor fi analizate şi soluţionate. Asigurarea participării organizaţiilor culturale din România în proiectele de cooperare culturală are o miză care priveşte dezvoltarea sectorului cultural din România în context european şi, în acest sens, proiectele au inclusiv o valoare adăugată europeană, sprijinind dialogul intercultural, formând competenţe interculturale şi facilitând coabitarea în diversitate a cetăţenilor şi rezidenţilor statelor membre ale UE, alături de răspunsul la obiectivele comune ale Uniunii în domeniul culturii.

În prezent, atragerea co-finanţării din România este extrem de dificilă, organizaţiile care participă la proiectele europene fiind obligate să solicite fonduri nerambursabile de la diverşi finanţatori publici şi privaţi din ţară şi din străinătate pentru a acoperi cei 50% din co-finanţarea la care se obligă prin contractele cu Uniunea Europeană. Deşi este firesc ca organizaţiile să facă acest efort, totuşi, este nevoie să fie înţeles că participarea la competiţiile naţionale ale altor finanţatori publici români pentru a asigura parte din această cofinanţare reprezintă o competiţie neloială şi inadecvată între aceste organizaţii şi altele, cu impact local, regional sau chiar naţional. Proiectele europene, mai ales cele de cooperare, au un statut aparte şi un impact specific, necesită o abordare diferenţiată şi o susţinere potrivită de către statul român, aşa cum asigură şi alte state membre ale UE.

Alocarea unui buget crescut, un sistem de finanţare previzibil şi simplificat oferit de către MCPN pentru a încuraja participarea, dar şi coordonarea de proiecte europene, va conduce la creşterea numărului de aplicaţii la fonduri europene şi, implicit, la creşterea nivelului de fonduri europene atrase de România, un deziderat asumat de instituţiile statului în această perioadă cu maximă urgenţă.

Textul complet poate fi consultat aici.

Carta pentru Cultura Vie – campanie in sprijinul artelor

Coalitia Sectorului Cultural Independent (CSCI) a lansat vineri, 9 noiembrie  documentul programatic Carta pentru Cultura Vie. Insotita de o dezbatere publica la ZonaD – studio Paradis Serial, lansarea a marcat inceputul unei campanii in sprijinul artelor.

Carta pentru Cultura Vie este o pledoarie argumentata pentru un alt mod de a face si de a sprijini cultura in Romania. Cultura se face in prezent si este generatoare de prezent –  Coalitia doreste sa transmita acest mesaj inca o data si in forma acestui material care face o analiza a situatiei actuale din cultura in Romania, explica conceptul de cultura vie si principiile pe care se intemeiaza si propune o serie de masuri concrete considerate de importanta majora in prezent.

Carta urmeaza a fi supusa atentiei partidelor politice si autoritatilor centrale si locale in contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din decembrie. Dincolo de momentul actual si de contextul alegerilor, prin masurile propuse si argumentarea simpla si clara in sprijinul acestora, Carta reprezinta un document de referinta pentru orice campanie prezenta si viitoare in sprijinul artelor in Romania.

Masurile propuse la nivelul autoritatilor centrale si locale si principiile in baza carora acestea ar trebui adoptate sint justificate inclusiv de analiza datelor statistice existente. De exemplu, argumentul necesitatii sprijinirii artistilor independenti si a sectorului non-profit se bazeaza pe calculul estimativ potrivit caruia la nivelul Ministerului Culturii si Patrimoniului National finantarea oferita organizatiilor non-guvernamentale prin concurs, in mod transparent reprezinta un procent infim de 0,001% din bugetul acestuia (care a fost 720 mil lei, in 2011), in vreme ce totalul finantarilor publice la nivel national (cumulat Administratia Fondului Cultural National, ICR – programul Cantermir si Centrul National al Dansului Bucuresti) ajungea la doar 3.229.800 lei in 2011. In 2012, cultura a primit 0,6% din PIB. Prin comparatie cu state precum Spania (0,66% din PIB in 2008), Italia (0,44% din PIB in 2010), Polonia (0,58% din PIB in 2008) sau chiar Bulgaria (aproximativ 0,64% din PIB in ultimii ani), Ungaria (0.57% PIB in 2009) se poate observa ca Romania nu se claseaza intre ultimele state in ceea ce priveste alocarea bugetara pentru cultura. Acest lucru indica in primul rand nevoia de reforma a gestionarii resurselor financiare pentru cultura, si abia secundar nevoia de “mai multi bani”.

Carta pentru Cultura Vie este disponibila la www.culturavie.ro, unde aceasta poate fi si semnata. Peste 200 de profesionisti din domeniul cultural – artisti, manageri, organizatii din toata tara au aderat la acest demers. Realizatorii Cartei incurajeaza preluarea si asumarea documentului de catre toti cei interesati sa devina ambasadori ai Cartei in comunitatea lor.

Carta pentru Cultura Vie este realizata in cadrul proiectului VOT CULTURA 2012, organizat de Coalitia Sectorului Cultural Independent si Asociatia MetruCub – resurse pentru cultura, in parteneriat cu Fundatia Gabriela Tudor, Fundatia AltArt si Institutul Intercultural Timisoara. Proiect finantat de Administratia Fondului Cultural National.

Fii alaturi de noi, semneaza Carta la www.culturavie.ro.

Parlamentarul Raluca Turcan sprijină găsirea unei soluții legate de problema tăierii fondurilor Loteriei Naționale pentru AFCN

Doamna Raluca Turcan, președintele Comisiei pentru Cultură de la Camera Deputaților a trimis pe adresa Coaliției un mesaj prin care ne asigură că va acorda „tot sprijinul în găsirea unei soluții optime, în situația în care proiectul de Ordonanță se va materializa, la momentul parcurgerii procedurilor de aprobare a acesteia în Parlament”.

Raluca Turcan consideră de asemenea că măsurile luate în 2009 prin care au fost abrogate „finanțarea Fondului Cinematografic cu 4% din venitul anual realizat de operatorii care organizează jocuri de noroc, respectiv obligativitatea perceperii timbrului monumentelor istorice pentru activitățile de cazinou, jocuri de noroc și jocuri mecanice.”

Citiți mai jos răspunsul oficial primit de la Comisia pentru Cultură de la Camera Deputaților.

Advocacy pentru CNDB. Propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului de finanţare publică pentru dansul contemporan în România

În vederea îmbunătățirii finanțării proiectelor din dans contemporan de către Centrul Național al Dansului București și ținând cont de problemele întâmpinate la ultima sesiune de concurs, CSCI a depus la CNDB pe 26 septembrie un document care cuprinde o listă de propuneri care vizează modificarea normelor metodologice de selecţie a ofertelor culturale finanţate de Centrul Naţional al Dansului Bucureşti şi îmbunătăţirea modului de susţinere financiară a sectorului coregrafic.       

Ţinând cont de reducerea activităţilor şi proiectelor CNDB cauzată de lipsa spaţiilor de difuzare, dezvoltare profesională şi cercetare artistică, precum şi de contextul social-economic dificil, CSCI consideră esenţială reformarea singurului program de co-finanţare dedicat exclusiv dansului contemporan, în vederea adaptării sale la nevoile operatorilor culturali din România.

De asemenea, CSCI a solicitat organizarea în luna octombrie a unei consultări publice a artiştilor şi operatorilor culturali pe baza propunerilor înaintate.

Documentul depus şi înregistrat la Registratura CNDB cu numărul 945/26.09 2012 poate fi consultat aici.