Scrisoare deschisă: Cultura independentă este cultură de interes public

Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie, ar trebui să fie nu doar o ocazie de sărbătoare, ci şi de reflecţie asupra condiţiilor de creaţie şi de expresie culturală din România, care se află în prezent într-un proces de deteriorare progresivă ca urmare a măsurilor adoptate sau ignorate la diverse niveluri ale administrației publice centrale și locale. În acest spirit, Coaliţia Sectorului Cultural Independent (CSCI), reţea de organizaţii culturale neguvernamentale, artişti şi manageri culturali, care susţine legitimitatea accesului activităţii culturale non-profit la finanţare publică, atrage la acest început de an atenţia asupra unor probleme importante cu care se confruntă acest sector.

CSCI susţine cultura vie, oriunde se manifestă aceasta. Dorim recunoaşterea statutului culturii independente drept cultură cu impact public şi dorim un acces cât mai echilibrat la resursele financiare publice şi de protecţie socială. Nu suntem prin aceasta adversarii activităţilor realizate de instituţiile publice de cultură, şi nici ai artiştilor şi lucrătorilor culturali din sectorul public. Susţinem însă acea cultură dinamică, emergentă, care contribuie activ la dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate dintr-o societate modernă, care evoluează odată cu societea umană şi care îi exprimă artistic vitalitatea şi noutatea. Carta pentru Cultura Vie  (disponibilă pe www.culturavie.ro),  publicată în noiembrie 2012, arată clar şi succint care poate fi potenţialul culturii vii, dacă beneficiază de un sprijin adecvat.

Administraţia Fondului Cultural Naţional, cel mai important finanţator al organizațiilor neguvernamentale din domeniul cultural şi al artiştilor independenţi, şi-a pierdut în 2012 printr-o iniţiativă legislativă discutabilă principala sursă de finanţare: fondurile din veniturile Loteriei Naţionale. Alături de slaba colectare a veniturilor proprii de la operatori economici şi susţinerea financiară limitată din partea Ministerului Culturii, această situaţie ameninţă serios existenţa, calitatea şi impactul culturii publice realizată pe bază de proiect în România. Alte probleme la fel de importante sunt insuficienta capacitate de evaluare de calitate a propunerilor de finanţare şi rigiditatea adaptării la realitatea sectorului cultural, prin formularea şi aplicarea consecventă a unor priorităti de finanţare insuficient de relevante.

Lipsa unor măsuri adecvate de taxare, impozitare şi protecţie socială pentru lucrătorii culturali, în special artişti, sabotează activitatea şi dezvoltarea sectorului. România se numără printre puţinele ţări care nu au niciun fel de facilităţi fiscale, protecţie socială şi asigurare de sănătate pentru artiştii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, fără a fi angajați cu contract de muncă. Pentru a solicita fonduri publice, artiştii sunt obligaţi să dobândească statutul de persoană fizică autorizată, iar banii pe care îi obţin pentru derularea proiectelor sunt impozitaţi ca venit, cu toate taxele aferente.

Organizaţiile neguvernamentale care sunt  implicate în proiecte europene de cooperare culturală nu mai au alocate fonduri parţiale de co-finanţare de la Ministerul Culturii. Aceşti operatori culturali au un rol extrem de important pentru activitatea şi dezvoltarea sectorului cultural, de învăţare şi conectare a acestuia la practici internaţionale. Lipsa unei susţineri financiare publice adecvate periclitează profesionalismul şi limitează ocaziile de formare şi de promovare a actorilor culturali din România, subminînd în același timp politica Guvernului de atragere și absorbție a fondurilor europene.

Deși mai mult de 80% din finanţarea publică pentru cultură se distribuie la nivel local, prin autorităţile publice locale şi judeţene, accesul la aceste fonduri este profund viciat de lipsa de transparenţă şi lipsa de competitivitate în alocare. Cu puţine excepţii, organizaţiile neguvernamentale şi artişti independenţi nu au acces în mod transparent, competitiv, cu şanse egale, la aceste fonduri. Acest fapt modifică dinamica actului cultural, obligând operatorii culturali să se orienteze pentru fonduri către finanţatori naţionali sau europeni, chiar şi atunci când anvergura şi impactul sunt clare la nivel local sau judeţean. În acest fel, presiunea asupra finanţatorului naţional AFCN creşte, iar misiunea acestuia devine mai dificil de realizat.

Sectorul cultural independent activ în oraşele mari ale României resimte acut lipsa spaţiilor de creaţie şi expunere sau performare. În relaţia cu instituţiile publice de cultură, care administrează de multe ori spaţii generoase, nu există decât rareori din partea celor din urmă sentimentul unei responsabilităţii a cedării parţiale a acestor resurse către independenți. În alte ţări, aceasta este însă o practică comună, impusă sau recomandată de ordonatorii de credit ai instituţiilor publice de cultură.

În perioada 2015-2016 statul român trebuie să asigure coordonarea concursului pentru desemnarea orașului din România care va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Deși opt orașe și-au prezentat public deja intenția de a candida pentru titlu și au inițiat pregătiri în acest sens, la nivelul autorităților centrale pregătirea acestui proces nu a fost demarată. Este nevoie ca Guvernul României și Ministerul Culturii să stabilească autoritatea responsabilă pentru coordonarea acestui proces și să asigure cadrul strategic şi financiar pentru implementarea cu succes a acestui program.

Considerăm că toate aceste chestiuni au o importanță capitală pentru actul cultural din România și solicităm includerea de urgență a acestora pe agenda autorităților publice vizate.

SEMNATARI:

Membrii Coaliției Sectorului Cultural Independent

Raluca Ana-Maria Pop, Ioana Tamaș, Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură

Cosmin Manolescu, Director executiv si coregraf, Fundaţia Gabriela Tudor

Cristina Modreanu, Președinte, Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului

Ștefania Ferchedău, manager studio ZonaD

Miki Braniște, Director, Asociația Colectiv A / Festival Temps d’Images

Rarița Zbranca, Director executiv, Fundatia AltArt, Cluj-Napoca

Corina Buceamanager, Federația “Fabrica de Pensule”, Cluj-Napoca

Kinga Kelemen & Sinkó Ferenc, Director/ Președinte, Asociația GroundFloor Group

Gianina Cărbunariu, regizor

Contact: coalitia@artsf.ro, 0744 399 767, 0740 300 124 (Echipa de coordonare CSCI)

Carta pentru Cultura Vie – campanie in sprijinul artelor

Coalitia Sectorului Cultural Independent (CSCI) a lansat vineri, 9 noiembrie  documentul programatic Carta pentru Cultura Vie. Insotita de o dezbatere publica la ZonaD – studio Paradis Serial, lansarea a marcat inceputul unei campanii in sprijinul artelor.

Carta pentru Cultura Vie este o pledoarie argumentata pentru un alt mod de a face si de a sprijini cultura in Romania. Cultura se face in prezent si este generatoare de prezent –  Coalitia doreste sa transmita acest mesaj inca o data si in forma acestui material care face o analiza a situatiei actuale din cultura in Romania, explica conceptul de cultura vie si principiile pe care se intemeiaza si propune o serie de masuri concrete considerate de importanta majora in prezent.

Carta urmeaza a fi supusa atentiei partidelor politice si autoritatilor centrale si locale in contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din decembrie. Dincolo de momentul actual si de contextul alegerilor, prin masurile propuse si argumentarea simpla si clara in sprijinul acestora, Carta reprezinta un document de referinta pentru orice campanie prezenta si viitoare in sprijinul artelor in Romania.

Masurile propuse la nivelul autoritatilor centrale si locale si principiile in baza carora acestea ar trebui adoptate sint justificate inclusiv de analiza datelor statistice existente. De exemplu, argumentul necesitatii sprijinirii artistilor independenti si a sectorului non-profit se bazeaza pe calculul estimativ potrivit caruia la nivelul Ministerului Culturii si Patrimoniului National finantarea oferita organizatiilor non-guvernamentale prin concurs, in mod transparent reprezinta un procent infim de 0,001% din bugetul acestuia (care a fost 720 mil lei, in 2011), in vreme ce totalul finantarilor publice la nivel national (cumulat Administratia Fondului Cultural National, ICR – programul Cantermir si Centrul National al Dansului Bucuresti) ajungea la doar 3.229.800 lei in 2011. In 2012, cultura a primit 0,6% din PIB. Prin comparatie cu state precum Spania (0,66% din PIB in 2008), Italia (0,44% din PIB in 2010), Polonia (0,58% din PIB in 2008) sau chiar Bulgaria (aproximativ 0,64% din PIB in ultimii ani), Ungaria (0.57% PIB in 2009) se poate observa ca Romania nu se claseaza intre ultimele state in ceea ce priveste alocarea bugetara pentru cultura. Acest lucru indica in primul rand nevoia de reforma a gestionarii resurselor financiare pentru cultura, si abia secundar nevoia de “mai multi bani”.

Carta pentru Cultura Vie este disponibila la www.culturavie.ro, unde aceasta poate fi si semnata. Peste 200 de profesionisti din domeniul cultural – artisti, manageri, organizatii din toata tara au aderat la acest demers. Realizatorii Cartei incurajeaza preluarea si asumarea documentului de catre toti cei interesati sa devina ambasadori ai Cartei in comunitatea lor.

Carta pentru Cultura Vie este realizata in cadrul proiectului VOT CULTURA 2012, organizat de Coalitia Sectorului Cultural Independent si Asociatia MetruCub – resurse pentru cultura, in parteneriat cu Fundatia Gabriela Tudor, Fundatia AltArt si Institutul Intercultural Timisoara. Proiect finantat de Administratia Fondului Cultural National.

Fii alaturi de noi, semneaza Carta la www.culturavie.ro.

Coalitia Sectorului Cultural Independent protesteaza

Coalitia Sectorului Cultural Independent (CSCI) prin organizatiile sale membre condamna practicile Parlamentului Romaniei si ale Guvernului condus de Victor Ponta. Consideram ca prin arbitrariu, lipsa de transparenţa si ignorarea obligaţiei de consultare publica in luarea deciziilor sunt puse in pericol conditiile respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor Romaniei si este afectat viitorul acestei tari, inclusiv in ceea ce priveste accesul la cultura, libertatea de creatie si expresie culturala. Sesizam ca, in graba de a acapara puterea la toate nivelurile, actuala guvernare si Parlamentul Romaniei au uitat ca administrarea unei tari democratice necesita dialog social si civic, expertiza si vointa politica ferm ancorate in mentinerea si consolidarea statului de drept si a domniei legii.

Ne alaturam protestului initiat de societatea civila din Romania:

  • Impotriva atacurilor la adresa instituţiilor cu rol de arbitru intr-un stat de drept, un abuz la adresa principiilor şi funcţionarii democratice;
  • Impotriva comportamentului abuziv şi antidemocratic al Guvernului;
  • Impotriva corupţiei şi aservirii instituţiilor publice intereselor partidelor, orice culoare politica ar avea;
  • Impotriva aroganţei şi dispreţului clasei politice faţa de aplicarea legilor in Romania.

Ne exprimam ingrijorarea inclusiv pentru implicatiile civice, economice si sociale pe care deciziile recente le au si le vor avea din cauza instabilitatii legislative, climatului de nesiguranta si schimbarii principiilor care stau la baza evaluarii performantei in institutiile publice.

Tragem un semnal de alarma catre toti artistii, managerii si operatorii culturali din Romania, politici sau apolitici: deciziile care se iau in aceste zile in Parlamentul Romaniei nu reprezinta o simpla reglare de conturi sau o alta repriza a jocului politic firesc in Romania. Ele sunt un atac direct la regulile care reprezinta cadrul nostru comun de dialog si consultare, fara de care activitatea de imbunatatire a conditiilor de creatie si expresie artistica prin advocacy nu poate continua ca un principiu al bunei guvernari in cultura.

Infiintata in 2010, Coalitia Sectorului Cultural Independent (CSCI) este o retea de organizatii culturale neguvernamentale, artisti si manageri culturali, care sustine si promoveaza interesele sectorului cultural privat in relatie cu autoritatile publice.  Organizatiile/ initiativele active in cadrul platformei CSCI sint Asociatia MetruCub – resurse pentru cultura, Fundaţia Gabriela Tudor, artsf – artist management service, Fundatia AltArt, Asociaţia Romana pentru Promovarea Artelor Spectacolului, Asociatia pepluspatru/ Centrul de Introspectie Vizuala, Asociatia Colectiv A si Asociatia Jumatatea Plina, care se si alatura prezentului protest.

SOCIAL DIALOGUE WITHIN THE PERFORMING ARTS SECTOR IN ROMANIA – masă rotundă organizată de CSCI pe 2 iulie 2012 la Spaţiul Public European

Image

 

 

 

 

 

 

Avem placerea sa va invitam sa participati la masa rotunda organizata de Coalitia Sectorului Cultural Independent in contextul proiectului „Social dialogue in the EU live performance sector”, proiect coordonat de reteaua europeana PEARLE (Performing Arts Employers Associations League Europe) cu sediul la Bruxelles si derulat in mai multe tari europene.

Masa rotunda va avea loc in data de 2 iulie la Spatiul Public European din str. Vasile Lascar nr. 31 intre orele 10.00 – 16.00 si va reuni actori culturali institutionali locali si internationali, dintre ultimii ii amintim pe invitatii din reteaua PEARLE: Anita Debaere (director Pearle), Momchil Gorgiev (BAROK – Bulgarian Association of Employers in Culture), Ilka Schmalbauch (Deutcher Buhnenverein – Bundesverband des Theater und Orchester, Germany), Alexandra Bobes (administrator Pearle).

Va rugam sa confirmati participarea la masa rotunda pina la data de 29 iunie la adresa de email coalitia@artsf.ro sau la telefonul 0722 322 366 (persoana de contact Cosmin Manolescu).

Agenda evenimentului:

SOCIAL DIALOGUE WITHIN THE PERFORMING ARTS SECTOR IN ROMANIA
in the context of the European project Social dialogue in the EU live performance sector
July 2, Bucharest

Location:
EUROPEAN PUBLIC SPACE, 31 Vasile Lascăr str.

July 2 PERFORMING ARTISTS & SOCIAL RIGHTS

10.00-10.30 Welcome speech by Raluca Pop (CSCI) & brief introduction of the participants:

10.30-11.15 Anita Debaere, director PEARLE
Presentation of Performing Arts Employers Associations League Europe (PEARLE)
Presentation of the social dialogue in Europe in live performance sector
Alexandra Bobeş, PEARLE, project admnistrator
Presentation of the EU funded project “Social dialogue in the EU live performance sector. Strengthening capacities of national employers organisations in the European Union and candidate countries to support a sustainable environment for European sectoral social dialogue”

11.15-12.00 Leonard Pădureţ, Confederate Secretary, National Trade Union Bloc, Culture branch – FAIR History and impact of the social dialogue in the public performing arts in Romania
Cosmin Manolescu (CSCI)
Status of the self-employed artists in Romania

12.00 tea & coffee break (15 min.)

12.15-13.00 Momchil Gorgiev, Secretary General, Bulgaria, Bulgarian Association of Employers in Culture BAROK
Case-study: Social Dialogue in Bulgaria
Bénédicte Pollak, Sécretaire Général Adjointe, France, National employers’union of public stages/ venues director
Case-study: Social Dialogue in France

13.00 – 13.45 Round-table discussion moderated by Cosmin Manolescu (CSCI): Q & A

13.45 – 14.30 Brunch (catering)

14.30 – 15.00 Health insurance: The performers and their creative environment
Ilka Schmalbauch, Legal Adviser, German Theatres and Orchestras Association

15.00 – 16.00 Round table discussion moderated by Alina Serban (CSCI): Q & A
Conclusions

The round-table is organised with the financial support of the
European Commission